Așa ieși din casă? 1
Artiști: Lucian Indrei, Musz, Lea Rasovszky, George Roșu, Maryna Tomaszewska, Elise Wilk
Curator: Alina Andrei
Vernisaj: 25.09, 19:00
Expoziție: 25.09 - 23.10.2025
„Femeile care poartă pantaloni sau bărbații care nu se îmbracă suficient de masculin sunt des criticați de reprezentanți ai cultelor religioase. În România, Europa, ieri și azi - secolul XXI. Victimele agresiunilor sexuale încă mai sunt întrebate cum erau îmbrăcate în momentul în care au fost atacate. În România, Europa, ieri și azi - secolul XXI. Se discută mult, de obicei cu conotații negative duse la extrem, despre alegerile vestimentare ale comunității LGBTQ+. În România, Europa, ieri și azi - secolul XXI.
Cum ar trebui să ne îmbrăcăm? Hainele au în primul rând rol utilitar. Toți știm asta. Ne acoperim corpurile să ne protejăm de frig, de ploaie, sau de soare, dar textilele pe care le punem pe noi pot fi și o declarație cu rol de apartenență socială, politică ori religioasă. Ce vrei să porți pe tine şi în tine? Întrebări care au prea puțin de-a face cu partea estetică a modei. În cartea „Mitologii” (1957), Roland Barthes explorează modul în care elementele din cotidian, inclusiv hainele, funcționează ca un sistem de semne, un limbaj social. Hainele nu reflectă doar preferințele estetice personale, ci mai ales ierarhii și constrângeri sociale și religioase. Să ne imaginăm cum ar fi sunat Vechiul Testament fără scena cu Adam și Eva care s-au acoperit cu frunze de smochin, după ce au mâncat din Pomul Cunoașterii, acoperire legată de rușine și conștiința propriei vulnerabilități.
Să nu uităm că (unii) politicienii români poartă (uneori) ii pentru a câștiga un anumit segment de electorat. Alți politicieni poartă haine costisitoare, făcute în alte țări, în același timp având discursuri naționaliste, suveraniste. Cu ceva timp în urmă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost întrebat la Casa Albǎ de ce nu poartă costum la întâlnirile cu oficialii americani. Ținuta sa (bluză, pantaloni camuflaj și bocanci) a fost interpretată ca fiind “lipsită de respect față de poporul american”. Răspunsul lui Zelenski: “Voi purta un costum după terminarea acestui război”. În SUA, dacă vezi trecători pe stradă purtând șepci roșii cu inscripția „Make America Great Again” știi imediat cu cine au votat și de ce. În urmă cu câțiva ani, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că „cel mai bun mod de a-ți permite un costum este să lucrezi”, într-un context în care se vorbea despre sărăcie. Prin urmare, hainele reflectă (și) apartenența la clasă și la roluri sociale.
Prin proiectul “Aşa ieşi din casă?” (întrebare tipică auzită de noi toți de la părinți, în copilărie şi adolescență), mai mulți artiști, din generații diferite, vor arăta prin lucrările lor câteva din bucățile de puzzle de care pomeneam mai înainte. În trei expoziții de grup se va face o mică radiografie a societății noastre. Aşa cum e ea acum sau cum ar vrea să fie. Ne va pune față în față cu dileme morale şi ne va provoca să ne întrebăm ce vrem în fond de la viață şi de la semenii noștri. Lucrările vor fi declarații asumate despre cum văd artiștii lumea, în bine sau în rău. Vor fi semnale de alarmă sau mici incursiuni personale în intimitatea fiecăruia. Vizitatorii expozițiilor vor fi invitați la rândul lor să se exteriorizeze, să aibă un statement vestimentar relevant pentru ce consideră că e important pentru ei şi / sau pentru societatea noastră.
În prima expoziție din serie vor expune artiștii: Lucian Indrei, Musz, Lea Rasovszky, George Roșu, Maryna Tomaszewska și Elise Wilk ”
— Alina Andrei
BIO
Lucian Indrei este interesat de la analizarea și reprezentarea relațiilor și evenimentelor personale până la diverse subiecte de interes: cum producția și distribuția imaginilor condiționează percepția imaginilor; în ce măsură cultura noastră este un amestec de ficțiune și adevăr (mai ales ficțiune) și cum au contribuit imaginile la acest lucru; cum tehnologia (și știința) condiționează modul în care comunicăm și cum percepem lumea.
Musz este artistă vizuală și curatoare stabilită în Cluj-Napoca, cu studii în domeniul artelor vizuale și background în design vestimentar și textil. Combinând medii artistice diverse, de obicei sub forma unor instalații, practica artistei evoluează dintr-o perspectivă foarte personală, oferind expunere publică unor fragmente intime.
Lea Rasovszky trăiește și lucrează în București. În 2008 a absolvit Universitatea de Arte București, secția Foto-Video și în 2010 masteratul acestui departament. În 2024 a terminat studiile doctorale ale departamentului de Istoria și Teoria Artei, Universitatea de Arte București, cu o teză despre desen și intersecția sa cu obiectul și instalația. Proiectele sale problematizează clișeele de gândire și valorile societății actuale, față de care se plasează permanent critic. Totul este filtrat printr-un stil de desen ironic si direct, deseori combinat cu instalații imersive care implică privitorul pentru completarea contextului.
Din anul 2016 este co-fondator al Asociației Maatka Phi, asociație ce urmărește implicarea în acțiuni sociale, educaționale și culturale, precum și promovarea culturii și a artelor în general. În primăvara anului 2020, a co-fondat Atelierele Malmaison, o inițiativă centrată pe susținerea comunității artistice prin accesibilizarea spațiilor de producție și expunere pentru comunitatea artistică locală.
George Roşu trăieşte şi lucrează în București, dar și în Sibiu, Cluj-Napoca, Iași și Suceava. Pentru că ar putea pleca oricând la Berlin sau undeva pe o insulă, preferă să mai stea și încearcă să ajute pe plan local unde crede că mai este nevoie de el. Foloseşte cuvântul ca material şi conturul ca suport al acestuia. Consideră că umorul face parte din istoria artei şi îl foloseşte în lucrările sale, fie ele desene, instalații sau fragmente video.
În practica lui artistică cu o experiență de peste 20 de ani, George Roșu reușește să treacă cu ușurință de la desen contemporan, performance și animații, la marketing, branding, networking și PR considerând că artiștii din 2025 nu sunt doar producători și consumatori de artă, ci și promotori, antreprenori, curatori, organizatori, fondatori și mediatori culturali. Desenele sale se regăsesc în revistele „Arta”, „Decât o Revistă”, „Scena9 ”, și în numeroase campanii online și offline, dar mai ales pe tricouri, agende, sacoșe, în tatuaje, pe instagram la @theunavailablegeorgerosu sau pe Facebook.
Maryna Tomaszewska este o artistă interdisciplinară, autoare de cărți de artă, instalații, video și performance-uri, redactor-șef al publicației „Periodyk Chłopskiego”, conduce Atelierul de Text Experimental la Facultatea de Arte Media, Academia de Arte Frumoase din Varșovia. Lucrările ei îmbină misiunea educațională cu practica artistică. Este interesată de probleme legate de text în domeniul artei, de mecanismele puterii și de feminism.
În 2013 a fost redactor-șef al revistei academice „Journal of Artists' Books” (Columbia College Chicago), într-un număr dedicat scenei poloneze de publicații de artist. A participat la expoziții la BWA Wrocław, BWA Zielona Góra, CSW Zamek Ujazdowski, Golden Thread Gallery (Belfast) și Villa Tokyo și a participat la NY Art Book Fair (MoMA PS1) și LA Art Book Fair (MoCA). Beneficiară a unor burse din partea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, și a programului Młoda Polska pentru tineri artiști remarcabili, cărțile sale de artă se află în colecțiile MoMA, SFMOMA, Metropolitan Museum of Art, TATE și Victoria and Albert Museum, printre altele.
Elise Wilk, născută în Brașov într-o familie bilingvă, este dramaturg și traducător. Piesele ei sunt montate în numeroase teatre din România şi din străinătate (Germania, Austria, Elveția, Franța, Italia, Grecia, Cipru, Rusia, Ungaria, Bulgaria, Georgia, Cehia, Polonia, Finlanda, Serbia), fiind traduse până acum în 15 limbi și publicate în 8 țări. Este autoarea a peste 20 de piese de teatru care au câștigat o serie de premii, cel mai recent fiind Premiul Aurora pentru dramaturgie Est-Europeană, obținut în 2022 în Polonia, pentru piesa „Dispariții”.
A participat în programe internaționale ca Forumul Tinerilor Autori Europeni din cadrul Bienalei de Teatru de la Wiesbaden, Germania (2014), Hot Ink la Teatrul Lark din New York (2015), Fabulamundi. Playwriting Europe (2013-2020), Galata Perform Istanbul (2021), What Europe Dreams About Belgrad (2024) și Fabulamundi New Voices (începând cu 2023). Este doctor în teatru și artele spectacolului (Universitatea de Arte din Târgu Mureș, 2020), iar din 2021 este lector universitar la aceeași universitate, unde predă la Masteratul de Scriere Dramatică.
Afiș: Denisa Nistor
Sponsor vin: Crama Serve Ceptura
Expoziția face parte din seria de evenimente „Așa ieși din casă?” — un proiect al Asociației LaPătrat² și White Cuib. Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiect realizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca.
* * *
Notă: Acest eveniment va fi documentat foto-video și vom folosi imaginile pentru promovarea evenimentului în viitor. Acestea vor fi oferite și finanțatorilor acestui proiect. Prin participarea la eveniment vă dați acordul de a fi fotografiați și filmați.
EN
So, You’re Going Out Dressed Like That? 1
Artists: Lucian Indrei, Musz, Lea Rasovszky, George Roșu, Maryna Tomaszewska, Elise Wilk
Curator: Alina Andrei
Opening: 25.09, 7 pm
Exhibition: 25.09 – 23.10.2025
“Women wearing trousers, or men not dressing “masculine enough” are often criticized by representatives of religious denominations. In Romania, in Europe—yesterday and today, in the 21st century. Victims of sexual assault are still asked what they were wearing at the time of the attack. In Romania, in Europe—yesterday and today, in the 21st century. The clothing choices of LGBTQ+ communities are frequently discussed, usually in a negative and extreme way. In Romania, in Europe—yesterday and today, in the 21st century.
How should we dress? Clothes are, first and foremost, utilitarian. We all know this. We cover our bodies to protect them from cold, rain, or sun. But textiles draped on our skin can also be a statement of social, political, or religious belonging. What do you want to wear on yourself and in yourself? These are questions that have very little to do with the aesthetic side of fashion. In his book Mythologies (1957), Roland Barthes explores how elements of everyday life, including clothes, function as a system of signs, as a social language. Clothing does not only reflect personal aesthetic preference but, above all, social and religious hierarchies and constraints. Imagine how different the Old Testament would sound without the scene of Adam and Eve covering themselves with fig leaves after eating from the Tree of Knowledge—an act tied to shame and the awareness of their own vulnerability.
Let’s not forget that (some) Romanian politicians sometimes wear the ie (traditional embroidered blouse) to appeal to a certain segment of the electorate. Others wear expensive clothes made abroad, while at the same time delivering nationalist, sovereigntist speeches. Not long ago, Ukrainian president Volodymyr Zelensky was asked at the White House why he isn’t wearing a suit to meetings with U.S. officials. His outfit (camouflage top and trousers, combat boots) was interpreted as “disrespectful toward the American people.” His answer: “I will wear a suit when this war is over.” In the U.S., if you see passersby wearing red baseball caps with Make America Great Again printed on them, you immediately know who they voted for—and why. A few years ago, French president Emmanuel Macron declared that “the best way to afford a suit is to work,” in a context where poverty was being discussed. Clothes, therefore, reflect (also) class affiliation and social roles.
Through the project ‘So, You’re Going Out Dressed Like That?’ (a typical question we all heard from our parents in childhood and adolescence), several artists from different generations will use their works to show some of the puzzle pieces I just mentioned. In three group exhibitions, a small X-ray of our society will be made—of how it is now, or how it wishes to be. The works will confront us with moral dilemmas and provoke us to ask what we really want from life and from those around us. They will be statements about how artists see the world, for better or worse. They will be alarm bells or intimate incursions into personal vulnerability. Visitors will also be invited to step forward with their own statements—by making a clothing choice that reflects what is most important to them personally and/or socially.
The first exhibition in the series will feature the artists: Lucian Indrei, Musz, Lea Rasovszky, George Roșu, Maryna Tomaszewska, and Elise Wilk. ”
— Alina Andrei
BIO
Lucian Indrei moves from analyzing and representing personal relationships and events to broader subjects of interest: how the production and distribution of images condition perception; to what extent our culture is a mix of fiction and truth (mostly fiction); and how images have contributed to this; how technology (and science) condition the way we communicate and perceive the world.
Musz is a visual artist and curator based in Cluj-Napoca, with a background in visual arts and in fashion and textile design. Combining diverse artistic media, often in the form of installations, her practice evolves from a deeply personal perspective, bringing intimate fragments into public exposure.
Lea Rasovszky lives and works in Bucharest. In 2008 she graduated from the National University of Art Bucharest, Department of Photography and Video, followed by an MA at the same university and department in 2010. In 2024 she graduated doctoral studies at the Art History and Theory department of the National University of Art Bucharest, with a thesis on drawing and its connection to installation and object. Her projects highlight the stereotypes and values of the society towards which she has a critical view. Everything is filtered through a rough and ironic style of drawing, often combined with immersive installations that rely on the viewer for the completion of the context.
In 2016, she co-founded the MATKA Association, an association that aims to become involved in social, educational, and cultural activities, while promoting culture and arts in general. In the spring of 2020, she co-founded the structure now called Atelierele Malmaison, an initiative supporting affordable spaces for the local artist community, as well as a meeting place for diverse creative entities.
George Roșu lives and works in Bucharest, as well as in Sibiu, Cluj-Napoca, Iași, and Suceava. Since he could at any moment move to Berlin or some island, he prefers to stay put for now and contribute locally where he feels he is still needed. He uses words as material and outlines as their support. He believes humor is part of art history and employs it in his work—be it drawings, installations, or video fragments.
With over 20 years of artistic experience, George Roșu seamlessly moves between contemporary drawing, performance, animation, marketing, branding, networking, and PR. He believes that artists today are not only producers and consumers of art, but also promoters, entrepreneurs, curators, organizers, founders, and cultural mediators. His drawings have appeared in Arta magazine, Decât o Revistă, Scena9, and in numerous online and offline campaigns, but also on T-shirts, notebooks, tote bags, tattoos, Instagram @theunavailablegeorgerosu, and Facebook.
Maryna Tomaszewska - An interdisciplinary artist, author of art books, installations, videos, and performances, and editor-in-chief of Periodyk Chłopskiego, she runs the Experimental Text Workshop at the Faculty of Media Arts, Academy of Fine Arts in Warsaw. Her work combines educational mission with artistic practice. She is interested in issues related to text in the field of art, the mechanisms of power, and feminism.
In 2013, she was the editor-in-chief of the academic journal Journal of Artists' Books (Columbia College Chicago), an edition devoted to the Polish artist-published scene. She has participated in exhibitions at BWA Wrocław, BWA Zielona Góra, CSW Zamek Ujazdowski, Golden Thread Gallery (Belfast), and Villa Tokyo, and has participated in the NY Art Book Fair (MoMA PS1) and the LA Art Book Fair (MoCA).
A recipient of scholarships from the Minister of Culture and National Heritage and the Młoda Polska program for outstanding young artists, her art books are in the collections of MoMA, SFMOMA, the Metropolitan Museum of Art, TATE, and the Victoria and Albert Museum, among others.
Elise Wilk is a playwright and translator, born into a bilingual family. Her plays have been staged in numerous theatres in Romania and abroad (Germany, Austria, Switzerland, France, Italy, Greece, Cyprus, Russia, Hungary, Bulgaria, Georgia, the Czech Republic, Poland, Finland, Serbia), translated into 15 languages, and published in 8 countries. She has authored over 20 plays, winning several awards, most recently the Aurora Award for East European Playwriting (2022, Poland) for her play Disappearing.
She has participated in international programs such as the European Young Playwrights Forum (Wiesbaden Theatre Biennale, 2014), Hot Ink at the Lark Theatre New York (2015), Fabulamundi. Playwriting Europe (2013–2020), Galata Perform Istanbul (2021), What Europe Dreams About Belgrade (2024), and Fabulamundi New Voices (since 2023). She holds a PhD in Theatre and Performing Arts (University of Arts, Târgu Mureș, 2020), and since 2021 has been a Lecturer at the same university, where she teaches in the MA program in Dramatic Writing.
Poster: Denisa Nistor
Wine Sponsor: Serve Ceptura Winery
The exhibition is part of the series of events “So, You’re Going Out Dressed Like That?” — a project by LaPătrat² Association and White Cuib. Cultural project co-funded by the National Cultural Fund Administration (AFCN). The project does not necessarily represent the position of the National Cultural Fund Administration. AFCN is not responsible for the content of the project or for how the results of the project may be used. These are entirely the responsibility of the funding beneficiary.
Project carried out with the support of the City Hall and Local Council of Cluj-Napoca.
Note: This event will be documented through photo and video, and the images will be used for future promotion of the event. They will also be shared with the funders of this project. By attending the event, you consent to being photographed and videographed.
Also check out other Arts events in Cluj-Napoca, Fine Arts events in Cluj-Napoca, Exhibitions in Cluj-Napoca.
|
