Apel la contribuții – Cea de-a X-a ediție a Simpozionului de Antropologie Urbană
„Cartografii urbane senzoriale: imagini, mirosuri, sunete, gusturi, texturi”
Tema Simpozionului de Antropologie Urbană din acest an își propune să investigheze orașul ca pe un spațiu multisenzorial, modelat nu doar de arhitectură și funcțiuni, ci și de percepțiile, emoțiile și experiențele cotidiene ale locuitorilor săi. Vom explora cum se construiește și se negociază spațiul urban prin mirosuri, sunete, texturi, imagini și gusturi, dar și cum efectele și memoria senzorială modelează identitățile urbane.
Orașul definit ca un spațiu poate fi privit și ca un sistem complex de relații, o colectivitate, însă o realitate socială care este condiționată spațial. (Nicolae Panea, Zeii de asfalt, antropologie a urbanului, 2001). Această realitate socială care este limitată spațial se dezvoltă, se schimbă și se modifică în funcție de necesitățile locuitorilor. Analizând spațiul citadin, acesta nu este doar o zonă de locuit și de conviețuire, ci și un mediu trăit prin simțuri. Astfel, primul contact cu orașul sunt zgomotele tipice, culorile, mirosurile și reprezentările geometrice ale clădirilor. O analiză a acestor percepții senzoriale poate determina modul în care acestea variază de la o cultură la alta, în funcție de semnificația și importanța acordată fiecărui simț.
Antropologia simțurilor, ramură a antropologiei culturale, studiază modul în care toate aceste percepții senzoriale sunt modelate social și cultural, fiind preocupată de simțuri ca mijloc de cercetare și nu doar ca obiect de studiu. De asemenea, analizează cum diferite culturi percep, clasifică, valorifică și utilizează simțurile în viața de zi cu zi, în ritualuri, în spațiul urban sau în interacțiunile sociale - nu doar ce simțim, dar și ce înseamnă ceea ce simțim. Printre antropologii care au analizat percepțiile senzoriale amintim: David Howes, un promotor al „sensory studies”, Constance Classen - cu lucrări despre simțuri în istorie și religie, Sarah Pink, care aduce în discuție o antropologie senzorială aplicată în cercetarea vizuală și etnografie și Nicolae Panea, care investighează orașul prin intermediul simțurilor.
Toate aceste simțuri pot fi experimentate peste tot, ele fiind cele care mediază relația dintre idee și obiect, minte și corp, sine și societate, cultură și mediu. Ele reprezintă o orientare culturală, care poate fi modelată de educație și angrenată de istoria personală a fiecăruia dintre noi.
Astfel, vă propunem următoarele subteme și direcții de cercetare:
I. Orașul mirosurilor - amestecurile dense de mirosuri de-a lungul timpului au determinat modificări în fizionomia orașelor. În funcție de perioadă, acestea au modelat sensibilitățile și imaginarul colectiv, au dezgropat amintiri și au alimentat diverse mituri și legende. Există mirosuri care ne marchează limite, ne influențează starea de spirit și comportamentul.
1. Geografia olfactivă a orașului: de la brutării/covrigării, fast-food-uri la canalizări; diferența de miros dintr-un cartier rezidențial și cel al unui cartier industrial sau mirosul unui cartier din timpul săptămânii și mirosul din weekend;
2. Mirosurile memoriei: cartiere care „miros” a copilărie sau a flori de tei;
3. Mirosul ca marker social: mirosul de pe casa scării unui bloc, parfumul de mall vs. mirosul de obor.
II. Orașul sunetelor - existența unui spațiu citadin este influențată de sunete care nu sunt doar fundaluri pasive, ci formează structuri afective, sociale și identitare. Sunetul este cel care creează atmosfera urbană, iar fiecare oraș poate avea o amprentă sonoră proprie ̶ în liniștea unui oraș de provincie, identitatea urbană este diferită de cea dintr-un oraș cosmopolit și agitat. De asemenea, sunetul este cel care ghidează și structurează un oraș, dar poate fi și o amenințare urbană invizibilă (poluarea sonoră) deoarece lipsa controlului asupra sunetelor poate genera alienare urbană.
1. Cartografii sonore: sunetele specifice fiecărui cartier;
2. Sunete de tranziție: schimbările orașelor o dată cu tehnologia;
3. Zgomotul ca identitate, dar și ca poluare.
III. Orașul tactil - este un spațiu reprezentat și înțeles prin atingere, prin textura, prin senzațiile resimțite la nivelul corpului atunci când interacționăm fizic cu spațiul urban. Tactilitatea într-un spațiu citadin trebuie să reprezinte accesibilitate pentru toate tipurile de oameni, să creeze o memorie afectivă fiind importantă pentru încurajarea relației directe cu orașul, esențială pentru incluziune (copii, vârstnici, persoane cu dizabilități).
1. Textura orașului: ziduri, garduri, spații degradate;
2. Tactilitatea în spațiul public: mobilier urban, butoane, obiecte „de atins”;
3. Accesibilitatea tactilă pentru nevăzători și relația cu mediul urban.
IV. Orașul gusturilor – fiecare oraș are o geografie culinară proprie: cartiere centrale unde sunt dispuse cafenele și restaurante de tip gourmet cu un specific divers, apoi piețele, fast-food-urile accesibile din diverse cartiere. Astfel, gustul devine un indicator al claselor sociale, al apartenenței culturale și nu în ultimul rând, al mobilității urbane.
1. Harta culinară a orașului: piețe, patiserii, fast-food-uri, restaurante specifice etnice;
2. Gusturi afective: cafeneaua de la colțul blocului, ciorbă „ca la mama” – gusturi specifice unui anumit cartier sau a unui anumit oraș;
3. Gustul migrat: gastronomia internațională în orașele mari.
V. Orașul multisenzorial - care transformă urbanul într-un spațiu perceput prin toate simțurile: văz, auz, miros, atingere și gust, evidențiind modul în care experiențele senzoriale pot contribui la formarea identității urbane, a memoriei colective sau a atașamentului față de un loc. Orașul contemporan este adesea gândit în termeni de funcționalitate și estetică vizuală. Toate aceste simțuri nu doar ne orientează în spațiu, ci ne construiesc relația cu un anumit loc, cu ceilalți, sau chiar cu noi înșine. De cele mai multe ori, ne amintim orașele mai puțin după ce am văzut acolo și mai mult după ce am simțit acolo.
1. Corpul în oraș: kinestezie și senzorialitate (cum simțim orașul atunci când mergem și atunci când staționăm);
2. Orașul trăit: hărți afective și simțuri cotidine: senzorialitatea în migrație, exil, marginalitate;
3. Tehnologii și simțuri în orașul digital: realitatea augmentată și percepția senzorială; ce înseamnă să „simți” un oraș printr-un ecran?
4. Politici ale simțurilor: cine poate controla atmosfera urbană? gestionarea zgomotelor, mirosurilor.
Prin acest simpozion ne propunem să oferim specialiștilor și tinerilor cercetători o platformă de prezentare a ultimelor studii din domenii conexe (antropologie, sociologie, istorie, istorie socială, urbanism, arhitectură) contribuind astfel la activarea unui dialog interdisciplinar, la nivel național și internațional, având drept punct de plecare teme consacrate ale antropologiei urbane, care au nevoie de o constantă recontextualizare.
Prezentările se vor susține, la alegere, în limba română sau în limba engleză, iar rezumatele vor fi bilingve.
Propunerile vor include titlul lucrării, un rezumat de 250-500 de cuvinte (RO-ENG), 3-5 cuvinte cheie și vor fi trimise prin e-mail către adresa:
YW50cm9wb2xvZ2llIHwgbXV6ZXVsYnVjdXJlc3RpdWx1aSAhIHJv până pe data de 5 octombrie 2025.
Termenul limită pentru trimiterea lucrării integrale este 24 octombrie 2025. Aceasta va intra în procesul de peer-review pentru a fi inclusă în următorul numărul al „The Journal of Urban Anthropology”, revistă acreditată CNCSIS B, domeniu History and cultural studies, indexată în baza de date internaționale CEEOL (Central and Eastern European Online Library).
Lucrarea va fi trimisă prin e-mail:
YW50cm9wb2xvZ2llIHwgbXV6ZXVsYnVjdXJlc3RpdWx1aSAhIHJv
Normele de publicare pot fi consultate pe website-ul publicației:
https://rev-antropologieurbana.ro/trimitere-articol/
Simpozionul de Antropologie Urbană, ediția a X-a, va avea loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151, sector 1, București) pe 24 octombrie 2025.
You may also like the following events from Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu:
Also check out other
Food & Drink events in Bucharest.
|
