Munții Parâng - Vârful Cârja - munți cu un nume misterios
De ce munții Parâng?
Munții Parâng sunt o variantă mai redusă a Munților Făgărașului. Au aceiași alcătuire petrografică, șisturile cristaline și același tip de relief la altitudini mari, relieful glaciar. Creasta lor principală are aproximativ jumătate din lungimea crestei făgărășene și cel mai înalt vârf al Meridionalilor care nu este în Făgăraș, Vf. Parângul Mare – 2519m. Acest vârf este al patrulea ca altitudine din Carpații românești, devansat doar de trei vârfuri din Munții Făgărașului.
Dintre cele patru grupe ale Meridionalilor, este singura grupă cu doar un singur vârf de peste 2500 m. Creasta principală a acestor munți este cuprinsă între Depresiunea Petroșani și Valea Jiului la vest și Curmătura Oltețului la est. Principalele căi de acces spre creasta principală a Parângului sunt:
Șoseaua de mare altitudine Transalpina – cea care îi traversează de la nord la sud prin jumătatea estică;
Axa Jiului – Depresiunea Petroșani care deschid accesul pentru traseele dinspre vest;
Axa Jiețului – Pasul Groapa Seacă - cea care îi deschid porțile nordice ale masivului.
Ca destinație de vară Munții Parângului se remarcă mai ales prin frumusețea lacurilor glaciare, unele dintre ele de o frumusețe rară. Lacurile Gâlcescu, Mija Roșiile sau Mândra sunt recunoscute pentru mândrețea lor.
Ca destinație de iarnă Munții Parângului pot fi o alternativă mai ușoară și mai sigură la traseele mult mai dificile ale Făgărașului, păstrând însă frumusețea zonei alpine încărcată de zăpadă.
Acasă
Povestiri Spre Vârful Cârja prin zăpezile din martie.
Spre Vârful Cârja prin zăpezile din martie.
Adăugat acum 3 ani 3 săptămâni de Morar Daniel.
Distribuie pe FacebookShare on TwitterShare on WhatsappShare via Mail
Munții Parâng – o alternativă alpină pentru drumețiile de iarnă în Făgăraș
Munții Parâng
Munții Parâng - munți cu un nume misterios
În încercarea de a explica originea numelui Parâng se fac trimiteri spre limbile engleză sau franceză, cu înțelesuri ca munte lipsit de vegetație, paragină sau părângoáre. Conform geografului Ion Conea numele acestui munte ar fi înrudit cu un cuvânt din vechea greacă, pharangos, cu înțelesul de căldare, groapă, scobitură, forme care fac trimitere spre frumoasele căldări glaciare ale Parângului.
Munții Parâng
Munții Parâng
Căldările și vârfurile de la est de Vf. Parângul Mare.
Munții Parâng
Munții Parâng
Vf. Cârja și căldările Mija și Mija Mare.
Munții Parâng
Munții Parâng
Vf. Mohoru și Vf. Setea Mare, văzute de pe Vf. Șureanu. Prim-plan cu Vf. Aușel.
Citește și Vizită de Brumărel la Iezerul Șureanu și Vârful Șureanu
De ce munții Parâng?
Munții Parâng sunt o variantă mai redusă a Munților Făgărașului. Au aceiași alcătuire petrografică, șisturile cristaline și același tip de relief la altitudini mari, relieful glaciar. Creasta lor principală are aproximativ jumătate din lungimea crestei făgărășene și cel mai înalt vârf al Meridionalilor care nu este în Făgăraș, Vf. Parângul Mare – 2519m. Acest vârf este al patrulea ca altitudine din Carpații românești, devansat doar de trei vârfuri din Munții Făgărașului.
Dintre cele patru grupe ale Meridionalilor, este singura grupă cu doar un singur vârf de peste 2500 m. Creasta principală a acestor munți este cuprinsă între Depresiunea Petroșani și Valea Jiului la vest și Curmătura Oltețului la est. Principalele căi de acces spre creasta principală a Parângului sunt:
Șoseaua de mare altitudine Transalpina – cea care îi traversează de la nord la sud prin jumătatea estică;
Axa Jiului – Depresiunea Petroșani care deschid accesul pentru traseele dinspre vest;
Axa Jiețului – Pasul Groapa Seacă - cea care îi deschid porțile nordice ale masivului.
Ca destinație de vară Munții Parângului se remarcă mai ales prin frumusețea lacurilor glaciare, unele dintre ele de o frumusețe rară. Lacurile Gâlcescu, Mija Roșiile sau Mândra sunt recunoscute pentru mândrețea lor.
Citește și Parângul fermecător - ocolul lacurilor glaciare de la obârșia Lotrului
Ca destinație de iarnă Munții Parângului pot fi o alternativă mai ușoară și mai sigură la traseele mult mai dificile ale Făgărașului, păstrând însă frumusețea zonei alpine încărcată de zăpadă.
Munții Parâng
Munții Parâng
Sectorul central al Munților Parâng văzut din Munții Șureanu
Citește și Munții Șureanu - raiul sporturilor de iarnă
Stațiunea Parâng – Vf. Parângul Mic – Vf. Cârja; Marcaj: Bandă Roșie.
Un traseu accesibil și relativ sigur este cel care pornește din Stațiunea Parâng și ajunge pe Vârful Cârja, care parcurge creasta principală, pe marcajul turistic Bandă Roșie.
Desigur, traseul de iarnă parcurge creasta matematic pentru a evita zonele expuse avalanșelor. Cu o condiție fizică bună și condiții atmosferice bune, în martie este timp suficient pentru a parcurge traseul mai departe până pe Vf. Parângul Mare. Insist asupra faptului că trebuie o condiție fizică bună deoarece mersul prin zăpadă necesită un efort mai mare decât mersul în condiții de vară. Este necesar și echipamentul de siguranță pentru iarnă care să includă colțari, piolet, cască și, în funcție de experiență, ham și coardă de asigurare.
Între Stațiunea Parâng și Vf. Cârja porțiunea care necesită o atenție mai mare este urcarea finală spre Vf. Cârja. Aceasta are o pantă accentuată și prezintă pericolul alunecării atât spre vest cât și spre nord. Acest traseu se poate parcurge de la capătul liniei de telescaun. Telescaunul vechi este mai avantajos pentru că punctul lui superior de debarcare ajunge mai sus. Acesta urcă din Valea Maleia de la altitudinea de aproximativ 950 m și are două puncte de debarcare, unul în zona Cabanei Parâng, la 1580 m și unul la o sută de metri mai sus, la 1680 m. Din acel punct traseul continuă paralel cu pista superioară a domeniului schiabil, pe lângă linia de teleschi.
Până pe Vf. Parângul Mic este o diferență de altitudine de urcat de aproape 400 m, trecând pe la Piatra Crinului, loc amenajat cu o masă și o bancă de popas. Odată ajuns pe Vf. Parângul Mic, restul traseului poate fi parcurs cu privirea până pe Vf. Cârja. Vf. Parângul Mic este un bun loc de belvedere în toate direcțiile.
Spre vest, imediat la poalele munților pot fi văzute toate localitățile de pe Valea Jiului. Mai departe orizontul este străjuit de munții învecinați: Munții Retezat, Munții Vâlcan, Creasta Oslea și Munții Godeanu.
Spre nord se pot vedea culmile mai înalte ale Munților Șureanu, cu Vf. Șureanu și Vf. lui Pătru. Spre nord-est se pot vedea culmile Munților Cindrel și ale Munților Lotrului iar, dacă ai parte de claritate atmosferică bună, mai departe peste Muții Lotrului, poți zări crestele înalte ale Munților Făgărașului.
De pe Vf. Parângul Mic traseul de iarnă urmărește matematic creasta, trecând prin Șaua Izvorul, Șaua Scurtu (punct de intersecție cu traseul Punct Galben - Șaua Scurtu - Lacul Mija), Vârful Scurtu, Refugiul Cârja și ajunge în final pe Vf. Cârja.
Un alt loc folosit ca bază de plecare spre văile și culmile din nord-vestul Munților Parâng este Cabana Groapa Seacă, situată pe Valea Jiețului la aproximativ 20 km de municipiul Petroșani.
Cruce Roșie: Cabana Groapa Seacă - Plaiul lui Dăncilă - Vf. Mija - nemarcat spre Vf. Cârja;
Cruce Galbenă: Cabana Groapa Seacă - Lacul Verde / Lacul Îngheţat / Lacul Cârja;
Punct Roșu: Cabana Groapa Seacă - Refugiul Agăţat - Lacul Mândra - Șaua Gruiu.
Traseul nostru va fi de această dată pe Vârful Cârja, ce are o altitudine de 2.405 metri.
Plecarea va fi la ora 9:00 de la telescaunul vechi din Petroșani.
Nu asigurăm transportul. Deci va trebui să veniți la telescaun pe cont propriu.
Participanții la acest eveniment trebuie sa între în grupul nostru de WhatsApp. 👇
https://chat.whatsapp.com/DQjwNhNn8vqCX3NRNOvXXc
You may also like the following events from Adriano Floriano:
Also check out other
Music events in Steiu,
Entertainment events in Steiu.
