Turneul "Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului" - la Sala Radio

Turneul naţional "Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului" culminează în 2 decembrie, data când a trecut în eternitate Dinu Lipatti, în 1950, prin al patrulea şi ultimul spectacol din cadrul evenimentului.

𝗧𝘂𝗿𝗻𝗲𝘂𝗹 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝘁 𝗱𝗲 𝗔𝘀𝗼𝗰𝗶𝗮𝘁𝗶𝗮 „𝗢𝗽𝘂𝘀” si 𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗶̂𝗻 𝗰𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗮𝘁𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗲𝗶 𝘁𝗿𝗲𝗶 𝗽𝗲𝗿𝘀𝗼𝗻𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗶 𝗮𝗹𝗲 𝗽𝗶𝗮𝗻𝗶𝘀𝘁𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗿𝗼𝗺𝗮𝗻𝗲𝘀𝘁𝗶 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝘃𝗲𝗿𝗴𝘂𝗿𝗮 𝘂𝗻𝗶𝘃𝗲𝗿𝘀𝗮𝗹𝗮: 𝗗𝗶𝗻𝘂 𝗟𝗶𝗽𝗮𝘁𝘁𝗶 𝗹𝗮 𝟳𝟱 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝘁𝗿𝗲𝗰𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗶𝗻 𝗲𝘁𝗲𝗿𝗻𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲, 𝗥𝗮𝗱𝘂 𝗟𝘂𝗽𝘂 – 𝟴𝟬 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗻𝗮𝘀𝘁𝗲𝗿𝗲 𝘀𝗶 𝗠𝗶𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗞𝗮𝘁𝘇 – 𝘂𝗻 𝘀𝗲𝗰𝗼𝗹 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗻𝗮𝘀̦𝘁𝗲𝗿𝗲.

În premieră, publicul va cunoaște 𝘀𝗰𝗿𝗶𝘀𝗼𝗿𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗮𝗿𝗵𝗶𝘃𝗲𝗹𝗲 𝗖𝗡𝗦𝗔𝗦 𝘁𝗿𝗶𝗺𝗶𝘀𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗲𝗶 𝘁𝗿𝗲𝗶 𝗽𝗶𝗮𝗻𝗶𝘀𝘁𝗶 𝗽𝗮𝗿𝗶𝗻𝘁𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗹𝗼𝗿,, relevante pentru contextul dramatic din România comunistă în care aceștia au fost constrânști să aleagă calea exilului. Textele, aduse la viață prin prezența actorului 𝗠𝗮𝗿𝗶𝘂𝘀 𝗠𝗮𝗻𝗼𝗹𝗲, au fost redescoperite în ultimii ani datorită cercetărilor derulate de 𝗺𝘂𝘇𝗶𝗰𝗼𝗹𝗼𝗴 𝗠𝗼𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗟𝘂𝗽, realizator de emisiuni muzicale la Radio România Muzical, manager de proiecte culturale.

Vor fi prezentate, în alternanță cu scrisorile, 𝗹𝘂𝗰𝗿𝗮𝗿𝗶 𝗺𝘂𝘇𝗶𝗰𝗮𝗹𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗿𝗲𝗽𝗲𝗿𝘁𝗼𝗿𝗶𝘂𝗹 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗼𝗿 𝗺𝗮𝗿𝗶 𝗽𝗶𝗮𝗻𝗶𝘀̦𝘁𝗶 - Sonata op. 27 nr. 2 „a lunii” de Ludwig van Beethoven (Mîndru Katz), Impromptu D899 op.90 nr.3 în Sol bemol major de Franz Schubert (Radu Lupu) Alborada del gracioso de Maurice Ravel (Dinu Lipatti), la care se vor adăuga două lucrări inspirate de temele lui Dinu Lipatti, scrise în cadrul proiectului de doi dintre compozitorii români contemporani reprezentativi, 𝗔𝗱𝗶𝗻𝗮 𝗗𝘂𝗺𝗶𝘁𝗿𝗲𝘀𝗰𝘂 𝘀𝗶 𝗖𝗮𝘁𝗮𝗹𝗶𝗻 𝗖𝗿𝗲𝘁𝘂, care aduc dimensiunea componistică a moștenirii lui Lipatti în prezent.

𝗥𝗲𝗴𝗶𝗮 𝗶𝗶 𝗮𝗽𝗮𝗿𝘁̦𝗶𝗻𝗲 𝗹𝘂𝗶 𝗘𝘂𝗴𝗲𝗻 𝗗𝗲𝗱𝗶𝘂, printre ale cărui succese recente se numără punerea în scenă a operei D’ale Carnavalului de Dan Dediu, la Opera Națională din București, în mai 2025.

𝗗𝗶𝗻𝘂 𝗟𝗶𝗽𝗮𝘁𝘁𝗶 (𝟭𝟵𝟭𝟳-𝟭𝟵𝟱𝟬) a fost o stea a pianisticii româneşti şi internaţionale devenită legendă în 2 decembrie 1950, când o boală nemiloasă l-a secerat, la Geneva, la doar 33 de ani. Dar Lipatti reprezintă şi în prezent un reper absolut al scenei clasice: în 2017, publicaţia britanică „The Telegraph” a publicat articolul despre Lipatti „Este acesta cel mai mare pianist al secolului **?”. Răspunsul din partea marii majorităţi a celor mai faimoşi pianişti de azi a fost un categoric „da”. În scrisoarea sa adresată mamei, datată 25 iulie 1949, Lipatti, grav afectat de Sindromul Hodgkin, o roagă pe mama sa, Ana, folosind un limbaj codat pentru a nu fi interceptat de securitate, să vină lângă el în Elveţia pentru a-i aduce alinare. Scrisoarea, oprită de agenți, a dus la arestarea și anchetarea mamei pianistului.

𝗠𝗶𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗞𝗮𝘁𝘇 (𝟭𝟵𝟮𝟱-𝟭𝟵𝟳𝟴) - copil-minune, descoperit şi susţinut de George Enescu. În 1947, debutul ca solist la Ateneu a fost urmat de o strălucită carieră în peste 40 de ţări ale lumii. În scrisoarea sa adresată părinților în 1959 mărturiseşte hotărârea de a părăsi definitiv ţara după ce fusese ridicat în toiul nopţii şi anchetat de securitate.

𝗥𝗮𝗱𝘂 𝗟𝘂𝗽𝘂 (𝟭𝟵𝟰𝟱-𝟮𝟬𝟮𝟮) a cunoscut consacrarea în anii ’60, câştigând trei dintre cele mai prestigioase competiţii internaționale: „Van Cliburn”, „George Enescu” și Concursul Internațional de la Leeds. După 1970, s-a lansat într-o carieră de solist care, alături de activitatea discografică, l-au plasat printre cei mai respectați și influenți pianiști ai vremurilor noastre. Asemenea lui Lipatti, a părăsit definitiv România stabilindu-se în Elveția. Scrisoarea descoperită, datată 20 decembrie 1970, înseamnă un bilanţ deosebit de complex al propriei cariere, o mărturisire emoționantă și sinceră către părinți, concluzia fiind că viitorul său nu putea fi decât în afara României comuniste.

Adevărat simbol al scenei teatrale româneşti actuale, 𝗠𝗮𝗿𝗶𝘂𝘀 𝗠𝗮𝗻𝗼𝗹𝗲 a absolvit în 2001 cursurile Universităţii de Arte „George Enescu” din Iași, secția Actorie, la clasa profesorilor Emil Coșeriu și Cornelia Gheorghe. În 2002 - 2003 a urmat cursurile Secției de Coregrafie de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. Din 2002 este actor al Teatrului Naţional din Bucureşti.
Binecunoscut pentru impresionanta disponibilitate în registrul repertorial, pentru dinamism şi carismă, Marius Manole a creat personaje în zeci de piese de teatru, în Bucureşti, ţară şi în străinătate, Din 2009 s-a implicat şi în scurt sau lungmetraje, atât în România, cât și la nivel internațional. Este câştigătorul a trei premii UNITER.

Născut la București, 𝗠𝗶𝗵𝗮𝗶 𝗥𝗶𝘁𝗶𝘃𝗼𝗶𝘂 este laureatul a numeroase competiții, printre care prestigiosul Concurs Internațional „George Enescu”. Desfășoară o intensă activitate în Europa și Japonia, evoluând ca solist alături de orchestre ca Filarmonica „George Enescu”, Orchestra de Cameră din Lausanne și English Chamber Orchestra, sub bagheta unor dirijori de renume precum Joshua Weilerstein, Robert Trevino, Michael Collins, Cristian Mandeal și Christian Badea.
Albumul de debut, „Transcendence”, a fost elogiat de presa internațională, fiind descris drept „frumos înregistrat, interpretat cu măiestrie – un recital solo de prețuit.” (The Arts Desk). Mihai Ritivoiu este artist în rezidență al Filarmonicii din București în stagiunea 2025-2026.

𝗔𝗱𝗶𝗻𝗮 𝗗𝘂𝗺𝗶𝘁𝗿𝗲𝘀𝗰𝘂 (n.1964) este compozitoare și doctor în muzică. A studiat compoziția la Universitatea Națională de Muzică din București cu Dan Dediu și Ștefan Niculescu. Locuiește și își desfășoară activitatea profesională în Finlanda și România.
Pentru spectacolele turneului, Adina Dumitrescu a finalizat Mica suită de Dinu Lipatti, despre care Oana Rădulescu-Velcovici afirmă în nota asupra ediției Grafoart 2024 a partiturii: „manuscrisul în creion, sub forma unei coli duble de hârtie cu portative, conține Preludiul pe prima pagină, restul de trei pagini rămânând goale.”

𝗖𝗮̆𝘁𝗮̆𝗹𝗶𝗻 𝗖𝗿𝗲𝘁̧𝘂 (n. 1971) are o dublă formaţie, de inginer în profilul electromecanic şi compozitor (absolvent al Universității Naționale de Muzică din București). S-a perfecționat în cadrul Studiilor aprofundate în compoziție, ca bursier Erasmus, (2001-2002) și al unui master în Compoziţie multimedia (2006-2008), ambele la Hamburg. Bursier al Colegiului Noua Europă și al Şcolii post-doctorale MIDAS, Cătălin Creţu are o creaţie bogată în care se regăsesc lucrări în diferite genuri, de la muzică de cameră, corală şi opusuri simfonice la muzică electronică, muzică asistată de calculator și lucrări multimedia interactive.
Din 2008, Cătălin Crețu este cercetător ştiinţific la Centrul de Muzică electroacustică şi Multimedia și cadru didactic asociat al Universității Naționale de Muzică din București, iar din 2012 - director executiv al Festivalului Internațional de Arte Noi InnerSound.
În Rondo-metamorfoză (Omagiu compozitorului Dinu Lipatti), inserează fragmente, celule și motive din creația lui Dinu Lipatti într-o formă de rondo în care refrenul absoarbe frânturi de idei muzicale pe un fundal sonor lipattian, cel al Concertinoului, cu reverberații bachiene, iar cupletele – modelate toate pe configurația unui mod ton-semiton – topesc în structura intrinsecă teme din compozițiile ilustrului muzician.

𝗕𝗶𝗹𝗲𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗮𝗰𝗼𝗹𝘂𝗹 𝗱𝗶𝗻 𝟮 𝗱𝗲𝗰𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲, 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗦𝗮𝗹𝗮 𝗥𝗮𝗱𝗶𝗼 𝗱𝗶𝗻 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀𝘁𝗶 – 𝗮𝗶𝗰𝗶: https://www.bilete.ro/cealalta-voce/

Organizator: Asociaţia "Opus".
Co-producător: Radio România.
Proiect co-finanțat de AFCN.
Parteneri: Radio România Muzical, Filarmonica „Transilvania” din Cluj-Napoca, Filarmonica „Oltenia” din Craiova, Filarmonica Pitești.
Sponsori: Rompetrol, Casa de avocatură Deleanu.
Parteneri media: Radio România Cultural, București FM, Radio Trinitas, RFI România.

𝑃𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑛𝑢 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑚𝑜𝑑 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑎 𝐴𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝐹𝑜𝑛𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙. 𝐴𝐹𝐶𝑁 𝑛𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑜𝑡 𝑓𝑖 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑖𝑡𝑒. 𝐴𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑖̂𝑛 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑖𝑚𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑏𝑒𝑛𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑎𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑖.

𝗩𝗮 𝗮𝘀𝘁𝗲𝗽𝘁𝗮𝗺!

Also check out other Arts events in Bucharest, Entertainment events in Bucharest, Music events in Bucharest.