Search results for:
No result found! Try with different keywords!
Users
Organizers
Events
Advertisement

Poiana Narciselor - Mănăstirea Șinca Veche - Moara cu apă Ohaba

Advertisement

Poiana Narciselor - Mănăstirea Șinca Veche - Moara cu apă Ohaba


În data de 11 Mai 2019 vă invităm într-o excursie recreativă care se desfășoară în întregime pe raza Județului Brașov. Acestă regiune este desemnată printre primele din tara noastră cu un imens potențial turistic, istorico-cultural și nu în ultimul rând spiritual.
În excursia propusă de noi încercăm, într-o singură zi să împletim obiectivele naturale cu cele spirituale și istorice.
Pentru informații mai amănunțite despre obiective consultați rubrica 'Detalii obiective'

Obiective :
- Poiana Narciselor
- Moara cu apă de la Ohaba
- Mănăstirea rupestră Șinca Veche

Traseu:
București - Ploieşti - Câmpina - Valea Prahovei - Sinaia - Buşteni -Predeal - Valea Raşnoavei - Pârâul Rece - Râșnov - Poiana Mărului - Șinca Nouă - Șinca Veche - Ohaba

Pret 90 lei/ pers, suma se achită integral in momentul înscrierii.
Prețul afișat este final, fără costuri ascunse.
Locurile în autocar se distribuie în ordinea înscrierii începând cu a doua banchetă.

Atenție !
Dacă nu doriți să mai participati în excursie, banii se returnează doar dacă aduceți înlocuitor.

Plecare la ora 06:30 de la Piața Unirii, Aleea Dealul Mitropoliei. Întoarcere aproximativ ora 20:30 în același loc. Ora de sosire se poate modifica în funcție de eventualele întârzieri la obiective, trafic rutier.

Servicii incluse:
- Transport autocar clasificat 3*
- Ghid/însoțitor grup
- Taxe parcări
Servicii neincluse:
- Intrari obiective
- Cheltuieli personale
INFO
-Pentru a vizita Poiana Narciselor,vom parcurge un drum drept(usor) de aprox 2 ore dus-intors,recomandam participantilor incaltaminte sport confortabila.
-Masa de pranz o vom servi in poiana,recomandam pachet si lichide de acasa deoarece timpul nu ne permite oprirea la un restaurant,pentru a nu afecta timpi la obiectivele din itinerariu.
Recomandam sa aveti la dvs saci menajeri pentru a nu lasa reziduri in poiana.

DETALII OBIECTIVE :
- POIANA NARCISELOR
Poienile cu Narcise din Dumbrava Vadului mai este cunoscută și sub denumirea de Dumbrava Vadului, Poiana Narciselor, Dumbrava Narciselor, precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, Pădurea Vadului. Este o arie protejată de interes național, situată în județul Brașov, comuna Șercaia, Sat Vad. A fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5, din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național). În această zonă culesul frumoaselor narcise şi cositul ierbii sunt interzise.
Rezervatia Naturala Dumbrava Vadului, cunoscuta si sub numele de Poiana Narciselor, are cea mai mare suprafata din Europa. Aria protejată se întinde pe aproape 400 de hectare.
Poiana Narciselor este formată din milioane de flori, în unele locuri fiind găsite peste 150 de fire de pe metru pătrat ! Această minunată și gingașă floare încântă ochii tuturor celor care vizitează imensa poiană, de la începutul lunii Mai, până spre finalul lunii Iunie.
Narcisa face parte din familia Amaryllidacee şi este o specie din genul Narcissus, gen originar din nordul Africii, regiunile mediteraneene și Europa Centrală. Sunt cunoscute aproximativ 32 de specii de narcise.
Specia care creşte în Poiana Narciselor de la Vad se numeşte Narcissus poeticus (ce frumos!).
Narcisa este o floare singulară dispusă terminal pe o tulpină înaltă de până la 45 cm. Elementele sale florale sunt cele şase petale de un alb curat în mijlocul carora se află coronula creponată, galbenă cu margine roșie, în care sunt găzduite staminele aurii.
Narcisele sunt flori extraordinar de parfumate. Se spune că la Poiana Narciselor parfumul lor atât de senzual şi pronunţat se simte de la sute de metri distanţă.
Denumirea narcisă provine de la mitul frumosului Narcis din mitologia greacă, care s-ar fi îndrăgostit de propriul său chip (de aici şi termenul narcisist).
Din mitologia greacă.
Narcis era, potrivit legendei, un tânăr frumos, fiul nimfei Liriope şi al râului Cephios. Deşi era înconjurat de dragostea și admirația celor care îl întâlneau, Narcis rămânea indiferent la atențiile și propunerile amoroase. De frumosul tânăr s-a îndrăgostit nebunește nimfa Echo, însă și ea a fost respinsă și s-a stins de durere, văzând că dragostea ei nu era împărtășită. Nemesis hotărăşte să îl pedepsească pe Narcis, făcându-l să îşi vadă chipul în apa unui izvor. Tânărul s-a îndrăgostit de acea imagine, murind de durere, fiindcă nu ajungea la tânărul din apă. O altă versiune povesteste că Narcis ar fi avut o soră geamănă, pe nume Narcisa, care s-ar fi înecat într-un lac. Într-o zi, acesta voind să bea apă dintr-un izvor; vede reflecția chipului său, care îl face să creadă că Narcisa îl priveşte din oglinda apei. Astfel el moare de durere lângă apă, deoarece nu ajunge la iubita lui sora. Deznodământul este acelaşi: Narcis moare, nimfele îl jelesc, iar trupul lui se transformă în floarea numită narcisă.
Poiana Narciselor s-a dezvoltat datorita solului pozdolic favorabil creșterii si întreținerii acestui tip de floare. Umbrele copacilor sunt prezente în procent foarte scăzut, iar acest lucru a favorizat patrunderea razelor soarelui cât mai aproape de sol. Toate aceste conditii au creeat o zona unică în Europa cu care ne mândrim. Dar și iubirea localnicilor pentru natură a ajutat la dezvoltarea acestui areal deosebit; dacă ei n-ar fi protejat locul și ar fi vandalizat poiana culegând narcisele de fiecare dată când înfloresc, astăzi ne-ar fi fost imposibil să mai admirăm frumusețea naturii din Țara Făgărașului.

- MOARA CU APĂ DE LA OHABA
Ohaba este un sat aparținând de comuna Șinca (județul Brașov) situat la poalele Munților Făgăraș, în partea estică a Țării Făgărașului. Satul, străbătut de DN73A Predeal-Șercaia, este situat la circa 20 km de orașul Făgăraș.
Moara din Ohaba este încă activă și cea mai veche moară tradițională din Țara Făgărașului. A fost construită în 1873 și de atunci a rămas permanent în posesia familiei Popa, acesta fiind și motivul pentru care moara nu a dispărut la fel ca multe altele. În anii grei ai colectivizării (încheiată în 1962), strămoșul lor a fost declarat chiabur și doi ani a suportat detenția la Făgăraș, dar nu a cedat și nu a cedat moara. La începuturile ei, moara a funcționat în paralel cu un gater de tăiat lemn, acționat tot hidraulic de aceeași apă care acționa și moara, situat cu puțin în aval. Acesta însă nu a mai rezistat vremurilor.
Moara actuală păstrează piesele inițiale, nefiind ”modernizată”. Chiar și cele două pietre de moară, având fiecare circa 1 tonă și confecționate din cremene în anul 1873 în Franța, la Lyon, sunt originale (video). Această moară este inclusă în circuitul european al morilor. Apa ajunge la moară pe o derivație (canal) din Râul Șercăriței care traversează satul. Moara este compusă în principal din două pietre: una fixă și una mobilă. Cu ”scafa” se toarnă boabele între pietre și se obține ”măcinatul”. Moara macină deopotrivă și grâul și porumbul, iar pe jgheabul inferior se obține făina necernută. Un șurub metalic acționează un sistem cu grindă care ridică sau coboară piatra mobilă modificând distanța dintre pietre de moară, obținîndu-se astfel făină având granulația dorită. Întreaga moară este acționată hidraulic printr-un sistem de roți de lemn antrenate prin curele. Forța hidraulică pune în mișcare atât piatra de moară, cât și sistemul de cernere aflat deasupra. ”Măcinatul” este transportat sus prin cupe atașate la o curea lungă, se face separarea și astfel se obține făina albă, făina neagră și tărâțele.
Măcinatul tradițional are niște avantaje incontestabile. Omul care vine la moară cu porumb sau grâu, primește exact făina obținută din grăunțele pe care le-a adus. Spre deosebire de instalațiile industriale, aici măcinarea se face lent și la rece. Un sac de grăunțe (grâu sau porumb) de 40 kg este măcinat în circa trei ore și jumătate. Astfel se obține o făină superioară din punct de vedere calitativ, care păstrează nutrienții și vitaminele. Cu toate că nu se adaugă aditivi alimentari, se consideră că făina obținută aici se păstrează mult mai bine.
De asememenea, la moară pot fi achiziționate diverse produse tradiționale locale.

- MĂNĂSTIREA RUPESTRĂ ȘINCA VECHE
Mănăstirea rupestra Sinca Veche este un vechi lacaș de cult ce se găsește lângă comuna Șinca Veche, sub dealul Pleșu, în cotul format de Munții Făgărașului și Munții Perisani, la 45 de kilometri de Brașov și la 22 de kilometri de Orașul Făgăraș.
Șinca Veche este vestită pentru legendele și misterul lăcașului de cult săpat în piatra. Acestui lăcaș mai are denumirea de de "Templul Ursitelor'' sau Templul de la Șinca Veche", loc de reculegere, de împlinire a dorințelor bune, dar și de fenomene paranormale - dupa părerea unora.
Cunoscut mai mult sub denumirea de "Templul Ursitelor", locașul de cult din Șinca Veche se bănuiește că are o vechime de aprx. 7.000 de ani și se presupune că ar fi aparținut aceleiași civilizații care a întemeiat "Templul Alb" din Insula Șerpilor.
Șinca Veche apare în acte începând cu secolul al XII-lea și este cunoscută, pe lângă numeroasele vestigii arheologice, grație istoricului și filologului român Gheorghe Șincai, a cărui famile iși are rădacinile aici.
Dat fiind faptul că Șinca a fost o localitate de graniță între România și Imperiul Habsburgic, aceasta a avut o istorie mai năpăstuită, influențată de comunitațile care s-au perindat în timp prin această zonă.
Mănăstirea rupestră nu a putut fi datată cu precizie, versiunea mai des întâlnită acceptă ca an este 1742, moment când bisericile ortodoxe sunt interzise. Sunt păreri care spun ca mănăstirea exista de câteva mii de ani, având origini dacice sau chiar mai înaintate.
Localnicii vorbesc despre "Templul ursitelor", pentru că în acest loc s-ar împlini dorințele celor care vin să se roage.
Oamenii din zonă erau convinși de puterea extraordinară care se ascunde sub piatră, așa că intrau în galerii și lăsau acolo icoane, haine, apă și măncare. Credeau că lucrurile acelea se încarcă astfel cu o energie deosebită, iar icoanele erau duse acasa, în speranța că vor transfera măcar o mica parte din "sufletul" pământului în căminul și în viața lor.
Mai sus de complexul locasului rupestru s-a înființat și o mănăstire în cinstea Sfântului Nectarie Taumaturgul.
Paraclisul în care se săvârșesc slujbele păstrează cu cinste și o părticică și o din Moaștele Sfântului Nectarie.
Monahii de aici sunt foarte primitori, iar slujbele se fac in mod regulat, spre o continua rugăciune. Starețul, care primește cu multa bucurie pe tot omul, stă la cuvânt de învățătură, fără grabă, cu tot cel ce are nevoie de un sfat.
Aici se găsește și un frumos pangar, cu obiecte de calitate și frumos lucrate. De asemenea, la miruit, părintele slujitor oferă închinătorilor și o bucățică de vată îmbibată cu mir de la Moaștele Sfântului Nectarie.
Dealul Plesu, pe care este construit Templul Ursitelor este locul unde tinerii din zonă aruncă, din cele mai vechi timpuri, o roată pe care leagă paie cărora le dau foc. Localnicii au credința că astfel își vor află ursita și se vor căsătorii până la sfârșitul anului. Tradiția se respectă de trei ori pe an, de Sfântul Gheorghe, la Lăsata Secului înainte de Pasti și la Schimbarea la Față a Domnului.
Șinca Veche este un loc de liniște și rugăciune. Natura este darnică, iar monahii iubitori.

Pentru înscrieri Tel 0723938619.
Cu drag echipa Excursii de Neuitat



You may also like the following events from Excursii De Neuitat:

Map Excursii De Neuitat, Cal Victoriei Nr 21, Bucharest, Romania, Bucharest, Romania
Loading venue map..
Report a problem

Are you going to this event?

Organizer

Excursii De Neuitat
Advertisement

More Events in Bucharest

Explore More Events in Bucharest